| | | |
|
| | |
Visul este o succesiune evenimentiala, constienta, indiferent ca aceasta este reprezentata prin simturi, sau orice alte oglindiri imagistice sau neimagistice dar intotdeauna oglindite sau suboglindite, evenimentiale.
Pe baza acestei definitii visul poate fi atat o succesiune de evenimente, deci apartine dimensiunii temporare la prima vedere, dar si ale altor dimensiuni. In acest caz vorbim pentru prima data despre multidimensionarea evenimentului care este evenimentul multidimesional. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Daca nu am visa deloc, nu am „intelege” lumea deloc. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Ce suntem noi in afara de un vis nebun al unui inger complexat de sine, pierdut undeva in ierarhia numerologiei? |
|
| | | | |
|
|
|
|
|
| | | |
|
| | |
Fara viata nu am sti ce este moartea, precum fara moarte nu am sti ce este viata. Una nu face altceva decat sa o determine pe cealalta. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Viata in sine este o necesitate si bineinteles un cunoscut, o experienta da fapt a iluziei vietii. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
In momentul cand un univers devine cunoscut el devine creat! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Nici un univers nu poate fi independent fata de om si nu poate fi creat in afara omului atat timp cat este cunoscut de om! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Subconstientul omului transmite ca doar prin sex va putea sa ramana si acesta cu oasele sale cu tot in sangele urmasilor sai mentinand viata ce este doar un simplu preludiu al mortii. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Nu exista diavoli sau alte si alte plasmuiri ale imaginatiei umane decat raul prin care omul se raporteaza la bine. |
|
| | | | |
|
|
|
|
|
| | | |
|
| | |
Omul este lumea si lumea este omul! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Cand omul se va regasi pe sine, atunci se vor impaca si demonii cu ingerii dar si dumnezeu cu diavolul. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
De aceea lumea omului este paranoica si lipsita de un sens real, fiindca omul este o fiinta paranoica si lipsita de un sens real. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Ar fi pentru multi mai preferabil neantul decat cele sapte minuni cu tortura lor cu tot din lumea noastra. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Omul trebuie sa se raporteze pe sine mereu neantizarii pentru ca fiinta lui sa subziste. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Moartea ori devine reflectata ca cel mai mare rau, ori devine cel mai mare salvator. Si iarasi ajungem ca salvarea consta in moarte! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Si daca nu ar mai fi moartea si nu ar mai fi nici blestemul, noi ce-am mai fi decat niste etern dezmosteniti de noi? |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Moartea este atributul suprem al vietii fiintei si al caractersiticii fundamentale a acesteia:neantizarea. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Lumea de apoi este o prelungire a lumii vietii, ori nu este nimic din toate acestea. Si moartea la fel ca si viata are un eveniment de unde incepe. Ceea ce stim cu certitudine despre moarte este ca are un eveniment comun cu al vietii in inceput. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Intr-un cuvant omul calca pe si prin moarte de la nastere si pana la maorte cand probabil nu va mai calca pe si prin moarte ci va calca pe si prin viata. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
De aceea decat o astfel de lume este infinit mai bine lipsa totala a ei! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Unde incepe logica se afla si iluzia, intrucat logica in sine nu exista, ea fiind o premiza a iluziei. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Libertatea este prin excelenta o iluzie la fel de mare ca si moartea, vointa sau destinul la care in mod voit sau nevoit, constient sau subconstient se raporteaza in fecare frantura de clipa fiinta umana. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Abia acum am inteles ca iubirea nu ar avea nici o competenta fara aceasta minciuna care este un adevar! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Omul este iubire iar daca are loc cu adevarat o mare iubire intre doua suflete aceasta nu moare niciodata ci se transforma in sfintenie cea mai superioara treapta pe care noi o putem discerne a iubirii. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Istoria omenirii este scrisa cu valuri de sange care s-au scurs odata cu trecerea mileniilor de la acel act, infernal dar si edenic, cand omul a realizat ca stie unde se afla, cand minunata gradina a edenului devenise peste noapte un infern datorita cunoasterii. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
O intamplare nu se poate produce decat o singura data printr-un singur eveniment. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Orice inatmplare devine neintamplatoare, daca o precede o alta. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Tot ce urmeaza intamplatorului(creatiei), este intamplarea neintamplatoare. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Diferenta dintre scop si ierarhie este ca ierarhia este suma diversitatii scopurilor pe cand scopul este unul singur. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Genialitatea este de fapt un furt de sine al fiintei umane. In coaxialism am incercat pe cat posibil sa realizez o structuralizare a fiintei umane in raport cu genialitatea si am conchis ca la baza genialitatii se afla sentimentul frustrant de teama, sentiment care a nascut atatea capodopere sau realizari epocale ale omenirii. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Frumosul consta in natura divina a acestei lumi precum sublimul si perfectiunea. In toate acestea se afla atat binele cat si raul. Nu putem vorbi de sublim sau perfectiune de divin, fara a sti ce este raul care se raporteaza binelui acestui sublim, divin si perfectiune. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Teama este aceea care l-a facut pe om uman, pentru ca acesta i-a inteles mesajul. Daca omul nu ar fi inteles mesajul temerilor ar fi ramas si in ziua de azi la stadiul pe care-l consideram noi a fi animalic, dar fara sa stim care este limbajul sau adevaratul mod de gandire sau rationalizare al animalelor sau plantelor. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Unica filosofie adevarata este aceea care accepta ca omul nu cunoaste adevarul, deci, implicit, nici filosofia. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Fericirea isi are originea in suferinta si oricat de mult am dori sa traim numai in fericire este absolut imposibil, intrucat fara suferinta aceasta niciodata nu-si va arata miraculosul sau spectru. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Sensul existentei omului este acela de a nu fi singur chiar daca este solidar cu universul in desertaciune. Astfel sensul existentei omului este desertaciunea tuturor nu numai a propriei lui existente. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Dincolo de dumnezeu nu poate fi nimic si tocmai de aceea este o frontiera! Dincoace de dumnezeu iar nu poate fi nimic si tocmai de aceea este a doua frontiera, dar intotdeauna ceea ce se afla intre frontiere deci e marginit, nu poate fi dumnezeu! Atunci unde altundeva decat mereu dincolo? |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Intotdeauna omul il va vedea in tot pe dumnezeu ca fiind o intamplare intamplatoare nestiind ca el in calitate de om nu este altceva decat imaginea reflectata in oglinda cunoasterii ale acestei intamplari intamplatoare, ale acestui tot, imagine care este tocmai intamplarea neintamplatoare, destinul, adica: omul si lumea sa. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
De cand ne nastem suntem impovarati cu idei de genul: Dumnezeul cel bun se lupta cu fiara cea rea.
Dar daca te impotrivesti bunatatii lui Dumnezeu data cu de-a sila vei fi batut aspru de catre acesta. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
De ce nu a lasat Dumnezeu oameni fara pacat care sa nu mai fie nevoiti sa-i cerseasca mila? |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Destinul omului este reflectarea perpetua a sinelui sau sacru care este iubire in oglinda infinita a cunoasterii, fiind de fapt o imagine paralela cu sinele sacru al omului si diferita de acesta. Astfel destinul este cu totul altceva decat cel care pretinde ca-l traieste, anume: omul! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Fiinta spirituala se vrea destin, iar destinul se vrea devenire, iar devenirea se vrea implinire, iar implinirea se vrea adevar si vai, adevarul se vrea in cunoastere, pe cand el este intocmai necunoastere. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Intamplarea ce are un precedent in creatie devine neintamplatoare fiind: destin. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Ar fi fost poate adevarata crima a divinitatii lipsa desertaciunii, fiindca desertaciunea este cel mai de pret bun al omului, tocmai fiindca este sensul sau, adevarata sa cale! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Faptul ca omul nu este singur, ca este solidar cu intregul sau univers chiar si prin desertaciune, inseamna un lucru major, inseamna adevaratul sens al existentei lui, acela de a nu fi singur, de a fi un intreg univers. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Prin desertaciune, omul se va simti mai puternic fiindca va realiza ca nu este singur in aceasta desertaciune. Ca nu este dator nici unei divinitati si ca este la fel de puternic precum orice divinitate in aceasta desertaciune.
Atunci desertaciunea ii va deveni omului biserica si scut, frumusete si implinire. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Daca in cunoastere nu se oglindeste nimic ea nu exista. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Doar necunoscatorii cauta cunoasterea fiindca cei care o cunosc nu stiu ce este aceasta si nici nu vor afla vreodata, fiindca cunoasterea nu exista decat pentru necunoscatori! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Omul nu va putea schimba prin nici o credinta destinul acestei lumi insa prin credinta va putea vedea o alta lume chiar daca lumea in ansamblul ei va ramine aceeasi, tocmai fiindca doar prin credinta va cunoaste mai mult din destin. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Nimic nu este creat, totul este o intamplare intamplatoare! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Omul este o soapta mincinoasa a creatiei! |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Creatia se produce doar o singura data prin intamplare, fiind peste tot in cunoastere. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Oare nu ar fi infinit mai bine daca am avea un rau mai bun decat cel mai bine actual posibil si un bine mai bun decat acel rau? |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Carei cauze i se datoreaza adevarul daca nu cunoasterii? Inlaturati cunoasterea si astfel veti inlatura adevarul. |
|
| | | | |
|
|
| | | |
|
| | |
Adevarul absolut este scopul instinctului! |
|
| | | | |
|
|
